am multe cunsotinte... dar nu am multi prieteni... si cei pe care ii am, de-a lungul timpului au suportat multe din partea mea... de aceea vreau sa le multumesc, celor care mi-au ramas apropiati, si sa imi cer scuze celor pe care i-am indepartat.
intotdeauna am avut de unde sa imi aleg prieteni, presupun ca s-ar putea zice ca as fi fost un tip popular... am ramas cu foarte putini prieteni, dar din fericire acestia imi sunt foarte apropiati... de curand am trecut prin ceva momente in care am fost extrem de irascibil cu prietenii mei, si credeam ca i-am indepartat din nou, dar astazi mi-au dovedit ca sunt un prost, si sunt un norocos, pentru ca ma bucur de prietenia unor oameni pe care nu ii merit... nu cred ca as putea intr-o viata intreaga sa le multumesc ca ma ajuta sa trec prin momentele depresive...
ma inclin, va multumesc si va iubesc prietenii mei
marți, 2 februarie 2010
din nou...
bai din nou imi facui blog... mai avusai vreo... 3-4... de asta sper sa ma tin... ce sa zic... numa bine! si Doamne-ajuta...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)